Șintereag (în maghiară: Somkerék, în germană: Simkragen, Sebenkragen) este o comună în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România, formată din satele Blăjenii de Jos, Blăjenii de Sus, Caila, Cociu, Șieu-Sfântu, Șintereag (reședința) și Șintereag-Gară. Se află în partea central-vestică a județului și are în componență șapte sate.

 Istorie:

Prima atestare documentară datează din anul 1325 sub numele de Somkerek.
În 1410 Regele Sigismund de Luxemburg a îngăduit construirea unei abați pe moșia satului.
Somkereki Istvánt încearcă sa devina voievod al Transilvaniei în 1463
Domeniul feudal a aparținut familiei de nobili maghiară Somkereki-Erdély pana în 1514, după care a fost împărțită intre familiile Bethlen și Kornis.
Pana în 1661 satul era locuit în unanimitate doar de maghiari, însă a fost distrus aproape în întregime datorita Invaziilor Tătare, abația arzând, iar mulți locuitorii fiind luați captivi. Cu toate acestea, satul a fost reconstruit până în 1664
În 1848 groful Kornis Gábor a instalat 21 de gărzi înarmate pentru apărarea satului în perioada revoluției. Józef Bem a trecut și prin Șintereag în iunie .
În 1910 satul era populat majoritar de maghiari, la care se adăugase o mică populație românească.
Populația românească a crescut mult în perioada comunistă datorită sediului armatei române ce s-a deschis la Șintereag.


Componența etnică a comunei Șintereag

     Români (88,12%)

     Maghiari (6,15%)

     Romi (1,74%)

     Alte etnii (0,21%)

     Necunoscută (3,77%)

Componența confesională a comunei Șintereag

     Ortodocși (75,19%)

     Penticostali (11,43%)

     Reformați (6,58%)

     Adventiști (1,85%)

     Alte religii (0,94%)

     Necunoscută (4,01%)


Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Șintereag se ridică la 3.737 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.576 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,12%), cu minorități de maghiari (6,15%) și romi (1,74%), iar pentru 3,77% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,19%), cu minorități de penticostali (11,43%), reformați (6,58%) și adventiști (1,85%), iar pentru 4,01% nu se cunoaște apartenența confesională.

Comuna Șintereag este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ioan Bob, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2000. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:Componența Consiliului-Partidul Social Democrat:7; Partidul Național Liberal:3; Alianța Dreapta Unită:2; Uniunea Democrată Maghiară din România:1.

Atracții turistice:

-Biserica ortodoxă din satul Șintereag, construcție 1894
-Biserica reformat-calvină din Șintereag, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric
-Biserica de lemn "Sfântul Dumitru" din satul Șieu-Sfântu, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
-Rezervația naturală "La sărătură" (5 ha) din satul Blăjenii de Jos
-Poienile cu narcise din satul Cociu
-Valea Someșului
-Valea Șieului

Personalități născute aici:

-Nicolae Bălan (1882 - 1955), mitropolit al Ardealului, membru de onoare al Academiei Române, a fost un Mitropolit ortodox al Ardealului (1920-1955) și membru de onoare al Academiei Române din 1920.;
-Nicolae Felecan (n. 1941), lingvist, clasicist și profesor universitar;
Olimpiu Nușfelean (n. 1949), scriitor, jurnalist.

Obiective turistice:

-Biserica reformată din secolul al XV-lea construită în stil gotic în satul Şintereag
-Biserica ortodoxă din lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” din 1735, cu picturi din 1764, adusă în 1800 din satul Rusu Bârgăului, comuna Josenii Bârgăului. Aici există o colecţie de icoane din secolul al XVIII-lea
-Biserica ortodoxă din secolul al XVIII-lea din satul Blăjenii de Jos.
-Rezervaţia naturală La Sărătură (5 ha)